Suntem în luna lui mărțișor, iar 9 Martie se apropie cu pași repezi, ceea ce înseamnă că majoritatea cuptoarelor rumenesc de zori Mucenici.
Și dacă peste tot în jur e miros de copt proaspăt, de vanilie și lămâie, păi nici dacă vrem nu o să ne lase pofta să stăm cu mâinile în piept, așa că ne punem la cernut făina din cămară, la spart nucile și la pus laptele pe marginea sobei – că doar Mucenicii din Martie sunt tare greu de nepoftit.

Rețeta din carnețel spune cam așa:

Ingrediente

● 1200g-1300g făină
● 5 gălbenușuri
● 5 linguri zahăr
● 600 ml lapte cald
● Cca 50g drojdie proaspătă
● Coaja rasă de la o lămâie
● Zahăr vanilat/esență de vanilie
● 120g unt (noi am folosit untură)
● Un praf de sare
 

În plus

● Un ou
● Puțină miere
● O cană zahăr
● 200 ml apă
● Nucă măcinată
● Esență vanilie

Cum procedăm?

După ce le-am strâns pe toate cele necesare, ne suflecăm mânecile și ne punem pe treabă.
Punem făina într-un bol mare, facem o gaură în mijloc și amestecăm acolo drojdia cu o lingură de zahăr și cu jumătate din cantitatea de lapte călduț, turnând treptat. Restul zahărului îl putem presăra împrejur, pe făină.
Noi am lăsat puțin drojdia la activat, cât să se ridice puțin ori să o vedem că face vreo două bule. 

După ce vedem acest lucru, ne putem apuca de frământat . Începem prin a pune câte puțină făină în mijloc unde este drojdia, apoi încet, adăugăm celelalte ingrediente – punem gălbenușurile, restul laptelui, untul, coaja de lămâie, zahărul vanilat, esența și sarea. Frământăm bine, până se leagă totul și aluatul devine ușor elastic. Dacă simțiți că este prea moale sau lipicios, se mai poate adăuga făină.
Dacă nu, puteți turna în palmă puțin ulei, care se întinde pe suprafața aluatului și se mai frământă un pic, cât să se amestece totul bine.

Când e gata, îl acoperim cu un prosop, ori cu folie alimentară, și îl punem la crescut, într-un loc călduț – noi l-am pus la cald lângă sobă, unde a stat în jur de o oră (ori până își dublează volumul).
Când vedem că aluatul a crescut mândru și încape cu greu în bol, îl scoatem pe blat. Luăm un cuțit și tăiem totul în părți cât mai egale.
Din acestea vom modela apoi fâșii lungi, pe care le vom împleti în formă de 8. Aceste 8-uri, ajunși acum mucenici, se vor pune într-o tavă cu hârtie de copt, lăsând puțin spațiu între ei.

Mai lăsăm mucenicii 20-30 de minute să crească, apoi îi ungem cu ou bătut și îi punem în cuptorul încălzit, pentru 20-25 de minute, la 170-180 de grade – ori până când sunt rumeniți frumos pe toate părțile.


Înainte să fie gata, punem într-o cratiță o cană de zahăr, 200 ml apă, câteva picături de esență de vanilie și un pic de miere (asta doar dacă doriți, siropul se poate face și fără miere).
Totuși, mucenicii se ung de foarte multe ori doar cu miere. Aceasta se încălzește la foc mic, ori în cuptorul cu microunde și astfel aceasta se întinde cu pensula, după care se presară nuca măcinată peste.
 Desigur, se pot folosi aici orice mirodenii vă poftește inima. 

Când sunt scoși de la foc, și încă aburinzi, îi însiropăm bine. Unele gospodine aleg să îi înmoaie câteva secunde în sirop, altele îl pun direct deasupra – în orice mod alegeți să procedați, aceștia vor fi numaidecât delicioși. Se presară și nuca măcinată deasupra și munca este gata.

Se lasă dolofanii câteva minute la răcit, după care mâinile sunt libere să aleagă orice zăresc ochii mai ispititor în tavă. Iar dacă se bea și o cană de lapte cald după, poate ar fi bine să goliți agenda de orice activitate fizică pentru restul zilei.